Pentru istoria literară şi... politică(2): Nichita, Vadim şi... Evgheni Evtuşenko

După cum v-aţi putut obişnui, încă de la primul număr al PRO EST, publicăm o serie de documente oficiale primite la redacţie. Ele privesc chestiuni actuale de maximă importanţă. În primul rând, încercăm să cultivăm prin aceasta, în spaţiul românesc şi nu numai, principiul libertăţii de exprimare, precum şi ascultarea şi acceptarea opiniilor de orice fel, indiferent de opţiunile, interesele, predispoziţiile, idiosincraziile personale sau de grup. Credem că, dacă astăzi s-a ajuns din nou la vărsări de sânge în Răsăritul Europei, este tocmai pentru că oamenii nu au învăţat (încă?) să se asculte. În al doilea rând, considerăm că demersul nostru este util pentru... istorie. Încercăm, după puterile noastre, să prevenim pierderea în oceanul istoriei a unor documente esenţiale pentru înţelegerea a ceea ce se întâmplă în prezent. Poate că acum, importanţa istorică a documentelor politice şi diplomatice curente este greu de sesizat. Pentru cei care, peste ani, vor studia întâmplările acestor ani, ele vor fi extrem de utile.

AMBASADA

FEDERAŢIEI RUSE

ÎN ROMÂNIA

DECLARAȚIE DE PRESĂ

Declarația Ministrului Afacerilor Externe al Rusiei,

domnul Serghei Lavrov,

cu privire la tragedia de la Donețk

22.01.2015

Suntem zguduiți de o nouă crimă monstruoasă la Donețk unde pe data de 22 ianuarie în urma tirurilor unei stațiuni de troleibuz de către militari ucraineni și-au pierdut viața și au fost răniți zeci de civili.

Exprimăm condoleanțe rudelor victimelor și le dorim cea mai rapidă vindecare celor răniți.

Considerăm ceea ce s-a întâmplat drept crimă împotriva umanității, pro-vocare bruscă îndreptată spre subminarea eforturilor pentru reglementarea pașnică a crizei din Ucraina, precum și a rezultatelor obținute după întrevederea în formatul «Normandia» a miniștrilor afacerilor externe din Rusia, Germania, Ucraina și Franța.

Este evident că «partidul războiului» de la Kiev și susținătorii acestuia din străinătate nu pot fi opriți de victimele umane.

Cerem investigația imediată cu participarea membrilor misiunii OSCE a crimei de la Donețk. Trebuie să fie făcut tot posibilul pentru oprirea bombar-damentelor asupra orașelor din sud-estul Ucrainei de către Kiev și prevenirea noilor victime fără sens printre civili.

APELUL

Radei Supreme a Ucrainei

către Organizaţia Naţiunilor Unite, Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Adunarea Parlamentară a NATO, Adunarea Parlamentară a OSCE, Adunarea Parlamentară a GUAM, parlamentele naţionale ale lumii cu privire la recunoaşterea

Federaţiei Rusă ca stat-agresor

Ucraina rămâne obiectul agresiunii militare din partea Federaţiei Ruse, pe care aceasta o desfăşoară, printre altele, prin sprijinirea şi asigurarea atacurilor teroriste în masă.

În mai puţin de două săptămâni din cauza atacurilor militare şi a actelor teroriştilor sprijiniţi de Rusia în Volnovakha, Donetsk şi Mariupol au fost ucişi peste 50 de cetăţeni paşnici ai Ucrainei.

Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE confirmă faptul că tirurile asupra oraşului Mariupol au fost trase dinspre teritoriul controlat de terorişti, iar logica evenimentelor tragice arată că aceasta a fost o provocare sângeroasă planificată, având drept scop intimidarea populaţiei paşnice. Aceste evenimente tragice con-firmă că Rusia şi teroristii sprijiniţi de către aceasta nu doresc să respecte înţelegerile de la Minsk, care rămân în prezent unica bază recunoscută la nivel internaţional pentru o soluţionare paşnică.

De la începutul agresiunii, la sfârşitul lunii februarie 2014, Federaţia Rusă încalcă sistematic normele de bază ale dreptului internaţional, drepturile omului, inclusiv dreptul la viaţă al cetăţenilor paşnici din Ucraina, care au devenit ostaticii teroriştilor pe teritoriul ocupat al Donbasului. Cinismul agresiunii Kremlinului, care include suportul activ al teroriştilor la nivel naţional, transformă uciderea civililor nevinovaţi în fenomen familiar de zi cu zi. Este evidentă implicaţia Rusiei la atacurile, cum ar fi doborârea avionului civil de pasageri zborul MH17, tragediile din Volnovakha, Donetsk şi Mariupol.

În ciuda eforturilor diplomatice coor-donate în formatul de la Geneva, formatul Normandia şi altele, Rusia nu îşi îndeplineşte obligaţiile de a respecta normele general recunoscute ale dreptului internaţional şi ale acordurilor deja obţinute. Astfel, Crimeea rămâne ocupată, iar cerinţele din partea comunităţii de-mocratice de a opri agresiunea, furnizarea de arme, echipamente şi forţă de militare prin terorişti, sunt ignorate de către Kremlin. Intenţiile bune de a lăsa uşile deschise pentru dialog cu conducerea Federaţiei Ruse doar provoacă noi atacuri teroriste sângeroase în Ucraina.

În acest sens, ţinând cont de normele din Carta ONU şi având în vedere dispoziţiile Rezoluţiei Adunării Generale a ONU 3314 „Definiţia agresiunii” din 14 decembrie 1974, Parlamentul Ucrainei recunoaşte Federaţia Rusă ca stat agresor şi îndeamnă partenerii internaţionali ai Ucrainei:

• să împiedice impunitatea celor res-ponsabili pentru crimele împotriva umanităţii comise de la începutul agresiunii Rusiei contra Ucrainei;

• să recunoască Federaţia Rusă ca stat care sprijină cuprinzător terorismul şi blochează activitatea Consiliului de Securitate a ONU, fapt prin care ameninţă pacea şi securitatea inter-naţională, iar aşa-numitele „DNR” şi „LNR” să fie recunoscute drept organizaţii teroriste;

• să mărească presiunea asupra Federaţiei Ruse, inclusiv prin introducerea noilor măsuri restrictive sectoriale (sancţiuni), pentru a opri agresiunea rusă şi pentru a forţa conducerea rusă să respecte în întregime toate articolele înţelegerilor de la Minsk, să oprească ocuparea ilegală a Crimeei, să elibereze toţi ostaticii şi deţinuţii în mod ilegal pe teritoriul Rusiei - cetăţeni ai Ucrainei, inclusiv membra delegaţiei Parlamentului Ucrainei în APCE Hadiya Savchenko;

• să limiteze competenţele delegaţiei ruse la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, până când Rusia nu va înceta să ignore cererile comunităţii demo-cratice internaţionale;

• să ofere Ucrainei asistenţa militară necesară pentru a consolida capacităţile de apărare, asistenţa umanitară popu-laţiei civile afectate şi persoanelor strămutate în interiorul ţării şi să ajute la restabilirea infrastructurilor critice în Donbas.

Facem apel către comunitatea inter-naţională să recunoască agresiunea împotriva Ucrainei, ocupaţia teritoriul său şi consolidarea cerinţelor pentru revenirea la frontierele recunoscute la nivel internaţional, prevenind crearea unui precedent periculos sub forma unei încălcări grave a ordinii şi securităţii internaţionale, care a apărut după al Doilea Război Mondial.

27 ianuarie 2015