Federaţia Rusă – preţul sancţiunilor
Atunci când puterile vestice și-au impus sancțiunile asupra Federației Ruse, acestea au avut ca scopuri strategice principale să distrugă cercul de influență al lui Vladimir Putin, să lovească în industria petrolieră și cea bancară, să slăbească influența Rusiei asupra Ucrainei si să evite pe cât posibil efectele majore asupra economie. Însă în acest context, lucrurile au urmat o direcție cel puțin ciudată. Cu rubla aflată în cădere liberă și ocuparea forței de muncă la un nivel record de scăzut, președintele rus Vladimir Putin continuă să rămână în top, majoritatea cetățenilor ruși susținând realegerea președintelui în exercițiu, la scrutinul din 2018, potrivit unui sondaj realizat de Centrul Levada. Conform rezultatelor, 55% dintre respondenţi vor ca Putin să rămână în funcţia de preşedinte pentru cel puțin încă un mandat.
Prognozele specialiștilor ruși, dar și străini, privind viitorul economiei rusești sunt destul de sumbre, aceștia așteptându-se la schimbări semnificative ale prețului petrolului, afectând în același timp și PIB-ul rusesc (se așteaptă un declin de 4 până la 5%); aceste previziuni corespunzând și cu așteptările Băncii Centrale Rusești, care ia în considerare chiar și scenarii mai sumbre decât atât.
În aceste momente, Federația Rusă se află pe un teren cu adevărat instabil, pentru prima dată de când Vladimir Putin e în funcția de președinte și toată lumea așteaptă schimbări majore în legislație, în strategia țării, schimbări care întârzie să apară într-un context în care efectele sancțiunilor se resimt la toate nivelele.
S-a vorbit foarte mult despre faptul că economia rusească, bazată în mare parte pe exportul de gaz și petrol, o economie extenuată așa cum a numit-o primul ministru Dmitry Medvedev, constituie o mare greșală în strategia de securitate a Federației Ruse, punându-se tot mai des problema resuscitării industriei și agriculturii, sectoare cărora nu li s-au mai acordat prea mare atenție, odată cu desființarea URSS-ului. Cel mai probabil, sectorul agricol va fi primul care va beneficia de investiții guvernamentale, lipsa produselor provenite din Uniunea Europeană fiind acut resimțită. Există, cu siguranță, o serie de ajustări structurale, care nu au fost făcute de către Federația Rusă la timpul potrivit, lucruri care păreau la început lipsite de importanță, dar care acum, in contextul sanctiunilor si al crizei, se dovedesc a avea o greutate strategică deosebită.
Mulți specialiști vorbesc despre faptul că toată această situație ar fi de fapt benefică pe termen lung pentru Federația Rusă, tocmai prin prisma faptului că aceasta se vede obligată să reînvie sectoare vitale ale economiei, care au fost ignorate in ultimii 20 de ani.
Cel mai mare risc pe care si-l asumă în acest moment guvernul rusesc, este acela al lipsei de reacție, ce duce automat la stagnarea economiei, la scăderea nivelului de trai, situaţie care va afecta populația, obişnuită, ultimii ani, cu un stil de viață relativ echilibrat. Cu toate acestea, în ciuda situației economice nu tocmai favorabile, Rusia investește cu 30 la suta mai mult în cheltuielile militare, mai exact 62 de miliarde de dolari, bani din care s-au cumpărat: aeronave, submarine, rachete și arme, iar flota rusească de la Marea Neagră este principalul beneficiar al acestor investiții.
Federația Rusă se află în situația în care trebuie să regândeasca nu numai politica domestică, dar și pe cea externă, iar rezerva monetară de 400 de miliarde de dolari pare să transforme această criză într-o perioadă de tranziție, timpul fiind de partea Rusiei din toate punctele de vedere; fie că facem referire la planul economic sau cel militar.
Trebuie menționat și faptul că Rusia identifică în Asia un spațiu cu potențial deosebit, care nu a mai fost exploatat în ultimii 25 de ani și vorbim aici nu numai despre China, deși accentrul s-a pus în mare parte până acum pe China, dar și despre alte țări din Asia, cum ar fi Vietnamul, cu care Federația Rusă poartă negocieri intense pe tema creării unei zone de liber schimb, care, odată stabilită, ar putea deschide drumurile către alte țări asiatice. Federația Rusă se află într-un proces intens de globalizare economică, contopindu-și din ce in ce mai mult economia în partea de est a Asiei, iar specialiștii ruși speră că odată cu realizarea acestei zone de liber schimb, Uniunea Europeană să-și reconsidere maniera de relaționare cu Federația Rusă, din motive pur pragmatice.
Odată cu impunerea sancțiunilor asupra Federației Ruse, s-a pus și o barieră în calea trendului accelerat de globalizare, acest lucru fiind, în fond, contraproductiv. Toată lumea vorbește despre izolarea Rusiei, dar daca ne uităm cu atenție la imaginea de ansamblu, o să observăm că realitatea este cu totul alta! Federația Rusă nu este izolată, ci din contră, toate celălalte piețe: Africa, Asia, America Latină și în mod special China, nu numai că și-au continuat bunele relații cu Federația Rusă, dar au continuat și dezvoltarea acestora.
Opiniile cu privire la consecințele sancțiunilor asupra Federației Ruse diferă, atât în funcție de obiectivitatea obser-vatorilor, cât și de poziția acestora față de actuala guvernare, dar un lucru este cu siguranță clar și simplu de măsurat: in contextul devalorizării fără precedent a rublei, în magazine prețurile au crescut alarmant de mult, inclusiv la produsele de primă necesitate; cei mai afectați fiind cetățenii de rând, a căror putere de cumpărare a scăzut odată cu devalorizarea rublei. În timp ce autoritățile de la Moscova vorbesc despre efectele pozitive asupra stimulării producției interne și despre produse autohtone, situația din magazine reflectă o realitate sumbră.
Un sondaj realizat de una dintre cele mai populare bănci rusești, Sberbank, arată că 51% din populaţie se aşteaptă ca rubla să îşi continue devalorizarea, 9% mai speră într-o oarecare stabilitate, iar 20% dintre ruşi cred că moneda naţională se va revigora.
În timp ce Președintele Consiliului European anunță că sancţiunile impuse Rusiei ar putea continua și în 2015, în Rusia putem urmări știri despre cât de puțin afectată este de fapt economia, dar și pregătirile speciale ale militarilor pentru un eventual razboi. Cu siguranță nu trebuie trecută cu vederea situația deosebită din Marea Neagră, unde armata rusească își consolidează prezența, ca răspuns la întărirea flancului de est al NATO.
Mișcarea strategică de a nu cheltui foarte mult și de a acumula un PIB impresionant pe vremea când prețul gazului și al petrolului era foarte ridicat, s-a dovedit a fi o mișcare de geniu, cele aproape 400 de miliarde de dolari permițându-i Federației Ruse să inves-tească foarte mult în armament și în menținerea economiei în vreme de criză.
