Vulcanii din Balcani

Există prea puţin internaţional pe agenda (de fapt, un carneţel, şi el ferfeniţă) publică românească. Şi, atunci când e, e plin de senzaţional ieftin: ba un lider care a spus vreo presupusă prostioară, ba vreo bombinetă care a explodat în vreun tomberon etc. Subiectele importante sunt şi ele senzaţionalizate (chiar când au o doză mare de senzaţional intrinsec) şi expediate. Sigur, lucrurile se mai schimbă când lumea are de-a face cu evenimente mari (vezi, acum, surescitarea rusă ori cea islamică), dar nu suficient. Tot puţin se vorbeşte şi tot rău. Ăsta e un păcat; un altul e că românii îşi caută mai mereu subiectele la distanţă. Se uită peste mări şi ţări, dar nu prea se uită peste gard sau – hai să zicem! – peste Dunăre. Cât se vorbeşte azi, la noi, despre Balcani?

Situaţia nu e nouă… Vine din istorie şi poate fi citită ca un complex al culturilor mici, care se preocupă excesiv de ele însele şi de marile culturi, dar sunt (complet) ignorante în ce priveşte micile culturi vecine şi… afine. De aici, multe alte complexe şi, destul de frecvent, ten-siuni şi conflicte. Or vorbi ei românii ceas de ceas despre unguri, dar câte ştiu ei despre unguri. Şi viceversa! Câte ştiau românii despre sârbi, chiar şi când sârbii ţineau, cu anii, prima pagină a ziarelor occidentale? Nimeni nu ştie, dar toată lumea are o părere. Nu le e clar românilor cine cu cine s-a luptat în Bosnia-Herţegovina ori în Kosovo (recunosc, nu e chiar simplu să ştii), dar fiecare se simte dator să ţină cu cineva, ca la fotbal.

E suficient să te apropii puţin de istoria, de acum o sută şi de ani sau de acum o clipă, a vecinilor, pentru ca situaţia să devină frustrantă. Cum să nu fii atent la o ţară, ca Serbia, care şi-a obţinut indepen-denţa şi a realizat o unire (mai nefericită!) odată cu România? Sau la o ţară ca Bulgaria, care azi în mentalul occidental e un fel de siameză a României? E clar că, neştiind mare lucru despre ei, nu ai cum să ştii mare lucru nici despre tine.

De când lucrurile par să se fi liniştit cât de cât, adică de când nu mai există conflict deschis, românii nu mai vorbesc aproape deloc despre Balcani. Mulţi au început să îi perceapă ca pe o simplă zonă turistică, despiritualizată. Sigur, există mereu treaz clişeul „butoiului de pulbere al Europei”, dar el pare să fi rămas o vorbă goală, mai ales că lumea şi Europa s-au umplut de butoaie şi butoiaşe.

O spun direct: atenţie, Balcanii sunt plini de vulcani, pe care istoria i-a creat, dar nu i-a putut stinge! Chiar şi când nu erup, ei clocotesc, ca nişte vulcani no-roioşi. Atunci, puţini îi mai iau în seamă. Pentru cei mai mulţi români, în Balcani e linişte şi pace.

Nu e nevoie decât să aruncăm o privire rapidă pe excelentul portal franţuzesc Le Courrier des Balkans (balkans.courriers.info) pentru a observa fierberea. În Serbia, se vorbeşte despre „căderea liberă” a econo-miei şi despre „beţia puterii absolute” a unui om, premierul Aleksandar Vučić; studenţimea protestează împotriva guver-nului; mişcarea gay nu e nici ea prea liniştită. Ţara se pregăteşte pentru o mare paradă militară în memoria eliberării de acum 70 de ani, cu un invitat special: Vladimir Vladimirovici… Putin. Asta după ce, vreme de decenii, sârbii s-au mândrit că ei s-au eliberat singuri, cu Tito în frunte. Acum şi data eliberării capitalei a fost un pic amânată; nu mult, cât să fi ajuns acolo şi oştile lui Stalin. Şi ca şi când nu ar fi de ajuns, există şi suspiciunea că statul islamic foloseşte arme sârbeşti în Irak. Stat islamic care, apropo, primeşte tot mai mulţi voluntari din rândul tinerilor musul-mani din Balcani, în special din Bosnia-Herţegovina. Dar nu numai în Siria pleacă balcanicii la luptă, ci şi în… Ucraina sepa-ratistă. Mulţi sârbi merg, spre disperarea guvernului, să îşi „ajute” „fraţii” ruşi. În Bosnia-Herţegovina, nemulţumirea popu-lară e în creştere. Ex-iugoslavi de peste tot merg în pelerinaj la „peştera lui Tito”. Preşedintele Republicii Srpska, Milorad Dodik vorbeşte despre independenţă, cu ajutorul „marii Rusii”. În tânărul Kosovo nu se reuşeşte realizarea unei coaliţii de guvernare (ca, de altfel, nici în Bulgaria), iar radicalismul musulman e în creştere. La fel şi în Macedonia, unde alegerile au fost câştigate de istorica mişcare naţionalistă VMRO (ORMI). Mai la sud, avem o Albanie oficial candidată la aderarea la UE, dar măcinată de problemele ei tra-diţionale, între care „gjakmarrja” („luarea de sânge”), crima de onoare, practicată pe scară largă.

Vulcanii din Balcani fierb, aşadar! Ar putea erupe oricând! Zona e o problemă în sine, accentuată de legăturile cu alte „zone” cu probleme, „Statul islamic” sau Rusia. Acestea ar putea interveni, punând gaz pe foc, în cazul unei erupţii sau chiar ar putea interveni pentru a o provoca. E uşor de înţeles că dacă oameni din Balcani pleacă spre „Statul islamic” şi acesta din urmă ajunge la ei acasă. Din acest punct de vedere, încercările fireşti ale guvernelor de descurajare a „emigraţiei” se dovedesc nu doar inutile, ci de-a dreptul periculoase, ducând la radicalizare. Poate ar fi mai bine ca tinerilor musulmani exaltaţi să li se permită plecarea, interzicându-li-se reve-nirea. Cine ştie? Pe de altă parte, e evident că Rusia, care nu renunţă la ambiţiile sale în „vecinătatea apropiată”, nu renunţă nici la pretenţiile de protector al Balcanilor. Oricum e prezentă aici în mai multe feluri – unele dintre cele mai insidioase. Cât va mai rezista până să se implice direct şi pe faţă? Ideea, care cu siguranţă le-a trecut unora prin cap, că Rusia ar putea fi un apărător în faţa radicalismului islamic, nu ţine. Vedem din istorie că Rusia nu a scăpat pe nimeni de nici un pericol, fără să îl înlocuiască cu pericolul său. Soluţia, dacă există, e în altă parte. Occidentul ar putea ajuta Balcanii, dacă nu ar fi la rându-i balcanizat.

Unde s-ar situa România dacă vulcanii din sudul său ar începe să erupă, având în lavă particule ruseşti şi islamice? E bine să fim atenţi la ce se întâmplă în Balcani, măcar pentru a nu fi luaţi prin surprindere, ca de atâtea ori.

Redacţia PRO EST a primit în ultima vreme (ca atâtea alte instituţii media, publice, academice etc.) o serie de comunicate şi declaraţii din partea misiunilor diplomatice din România, privind varii subiecte de intelectualitate. În condiţiile în care, în dezbaterile publice autohtone, se observă un dispreţ cras pentru document (manifestat fie prin ignorarea completă, fie prin reţinerea trunchiată şi interesată), considerăm necesară publicarea selectivă – din motive lesne de înţeles – a materialelor primite. Demersul nostru informativ poate fi privit şi ca o pledoarie pentru mai multă rigoare în analiza politicii interne şi internaţionale.

AMBASADA UCRAINEI ÎN ROMÂNIA

Comunicat de presă

28 august 2014

Privind agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina

Federaţia Rusă a trecut de la războiul ascuns de până acum la o intervenţie deschisă în Ucraina. Partra ucraineană consideră aceasta o acţiune de agresiune.

Ieri noaptea unităţile armate a FR au ocupat oraşul ucrainean Novoazovsc şi un şir de alte localităţi ale Ucrainei. Peste 10 mii de locuitori paşnici ale acestor localităţi au devenit ostatici ai acupanţilor ruşi. Faţă de cetăţenii ucraineni se exercită presiuni psihologice, ei fiind ameninţaţi cu repesiuni fizice.

Prin acţiunile sale în ajunul summit-elor UE şi NATO, Rusia demonstrează un dispreţ faţă de dreptul internaţional, aruncând o provocare întregii lumi democratice şi ruinând ordinea mondială existentă.

Ca urmare a intervenţiei unităţilor armate a FR în Ucraina, s-a creat o nouă situaţie. Realmente, aceasta prezintă un nou pas în realizarea strategiei Kremlinului – război fără proclamarea războiului, dezichilibrarea Ucrainei, jocul pe marginea slăbiciunilor Occidentului.

Este evident faptul că încercările de a soluţiona problema prin implorarea Kremlinului, înmulţite cu sancţiuni, nu au dat rezultate. Agresorul îşi croieşte drum, neluând în considerţie pierderile eco-nomice şi politice. El este conştient de faptul că sancţiunile sunt temporare, iar zonele de influenţă cucerite prezintă un fenomen durabil.

Reeşind din aceasta, agresorul intră întrun joc îndelungat, conştientizând slăbiciunea Occidentului şi starea compli-cată a economiei Ucrainei. Astfel, minimum, se contează pe crearea unui nou status-qvo, iar maximum – pe dezechilibrarea economiei şi sistemului financiar mondial.

Prin acţiunile sale Rusia implică întreg mapamond-ul în război.

Ucraina de-facto deja a devenit o arenă de război între Vest şi Est – război pe care Vestul încearcă să-l evite, iar Rusia – îl doreşte. Ucraina deja poartă acest război, iar Vestul continuă să ignore realitatea.

Rusia speră că UE şi NATO din nou nu vor reacţiona la invazia militară, limitându-se doar la expimarea îngrijorării. Rusia îmcearcă să demonstreze întregii lumi incapacitatea puterilor mondiale de a reacţiona la acţiunile ei sfidătoare şi să scoată în evidenţă eşecul intenţiilor Vestului de a construi un sistem eficace de securitate.

Europa nu este în pragul unei opţiuni tactice, ci în faţa unei alegeri strategice. Europa este în pragul unui război de anvengură, în comparaţie cu care eve-nimentele din Balcani şi Cecenia vor părea o joacă copilărească. Avem de a face cu o putere nucleară care nu ţine cont de alţi actori internaţionali şi nici de dreptul internaţional. Dacă Vestul şi Europa doresc să evite acestă perspectivă, ele trebuie să reacţioneze acum.

Ucraina va lua toate măsurile pentu aş-i realiza dreptul legitim la autoapărare în conformitate cu art. 51 din Statutul ONU.

Solicităm comunităţii democratice interna-ţionale, NATO şi UE să acorde Ucrainei un sprijin real pentu a contracara agre-siunea rusă.

AMBASADA FEDERAŢIEI RUSE ÎN ROMÂNIA

DECLARAŢIE DE PRESĂ

DECLARAŢIA DOMNULUI OLEG MALGINOV, AMBASADORUL EXTRAORDINAR ŞI PLENIPOTENŢIAR AL FEDERAŢIEI RUSE ÎN ROMÂNIA, ÎN LEGĂTURĂ CU SITUAŢIA CARE S-A CREAT ÎN JURUL RAFINĂRIEI „PETROTEL-LUKOIL”

În calitate de Ambasador al Federaţiei Ruse sunt foarte îngrijorat de evenimentele desfăşurându-se în jurul rafinăriei „Petrotel” care aparţine companiei petro-liere ruseşti „Lukoil”, precum şi de atmosfera care se creează în legătură cu această situaţie.

O preocupare aparte o provoacă faptul că în cadrul măsurilor de anchetă s-a dispus ca uzina să oprească producţia ceea ce a pus în pericol funcţionarea întregului lanţ de producţie al companiei „Lukoil” din România.

Compania „Lukoil” activează pe piaţa românească deja de mai mult de 15 ani. A devenit unul dintre elementele stabilite ale complexului românesc energitic şi de combustibili. Şi-a îndeplinit întotdeauna toate angajamentele în mod conştiincios şi a respectat strict legislaţia românească. În timpul activităţii sale în România „Lukoil-ul” a creat mii de locuri de muncă, a plătit regular impozite în bugetul românesc, a acordat sprijinul comunelor locale, a investit în susţinerea ecologiei, perfecţionarea structurilor de acordare a asis-tenţei medicale de urgenţă, în dezvoltare a surselor netradiţionale de energie, i-a ajutat pe copii invalizi şi orfani etc. Compania a făcut mult pentru pregătirea profesională a inginerilor ro-mâni pentru muncă în domeniul energetic. Într-un cuvânt, acti-vitatea „Lukoil-ului” a devenit un element important constructiv şi în economia naţională, şi în relaţii ruso-române.

În cursul tuturor acestor ani compania a fost verificată de multe ori de către organele corespunzătoare de control din România. Ultima verificare s-a terminat anul trecut. Toate problemele care apăreau se rezolvau în conformitate cu lege în cadrul procedurilor democratice de instanţă. Întreprinderile „Lukoil-ului” au îndeplinit întotdeauna toate dispoziţiile scrise în adresa lor. Împreună cu aceasta vreau să subliniez în mod special că în cursul tuturor verificărilor întreprin-derea nu s-a oprit niciodată şi ciclul de producţie nu s-a întrerupt niciodată.

Şi acum conducerea uzinei procedă în conformitatea totală cu legislaţia româ-nească, îndeplinind în mod ireproşabil toate dispoziţiile organelor româneşti de control şi de anchetă şi rămâne deschisă pentru colaborare ulterioară.

Sper că ancheta se va face nepărtinitor şi obiectiv în cadrul legii şi ţinând cont în mod cuvenit de interesele atât ale mediului de afaceri, cât şi ale muncitorilor, precum şi de interesele relaţiilor ruso-române.

Cred că sistemul de justiţie din România va dă dovadă de competenţă şi de concordanţă cu cele mai înalte standarde de drept.

Vom urmări atent dezvoltarea situaţiei în jurul rafinăriei „Petrotel-Lukoil”.

O. Malginov

Bucureşti, 6 octombrie 2014.

AMBASADA FEDERAŢIEI RUSE ÎN ROMÂNIA

DECLARAŢIA EXCELENŢEI SALE DL. OLEG MALGINOV, AMBASADORUL EXTRAORDINAR ŞI PLENIPOTENŢIAR AL FEDERAŢIEI RUSE ÎN ROMÂNIA, ÎN LEGĂTURĂ CU POLEMICILE ÎN JURUL SITUAŢIEI CU RAFINĂRIA „PETROTEL-LUKOIL”

În ultima perioadă în legătură cu situaţia în jurul rafinăriei „Petrotel-Lukoil” şi a activităţii în România a companiei petroliere „Lukoil” în general au apărut destule declaraţii publice, din păcate, nu de fiecare dată echilibrate, a căror limbajul este departe de cel aсceptat în cadrul comunicării internaţionale.

Las aceste declaraţii, care pot transmite semnale greşite atât mediului de afaceri, cât şi altor structuri, fără comentariu pentru a nu adăuga emoţii în discursul politic public din România în această perioadă foarte importantă pentru ţară.

Între timp, ca rezultat al eforturilor făcute în toate ultimele zile rafinăria de la Ploieşti a început să-şi reia producţia.

Bucureşti, 10 octombrie 2014